Acesta este numǎrul vizitatorilor pe data de 2 februarie la filmul ,, The Imaginarium of Doctor Parnassus” din Cinema City. O fi de vinǎ preţul biletului sau concurenţa din partea Avatarului, care de mai bine de o lunǎ umple sǎlile cinematografelor pânǎ la refuz? Cert este cǎ luminile s-au stins in ciuda micului inconvenient şi marele ecran a deschis din nou ,, Imaginarium-ul” pentru unii dintre cei mai mari actori contemporani: Heath Ledger, Cristopher Plummer, Johnny Depp, Collin Farrell şi Tom Waits.

Filmul, sub regia deja notoriului Terry Gilliam, care alǎturi de Charles Mc. Kevin a creat şi scenariul, prezintǎ un basm contemporan despre un bǎrbat imbǎtrânit, cu o imaginaţie vividǎ intr-o lume care nu mai ascultǎ de el. Dupǎ spusele regizorului tema are tente autobiografice, abordarea având deschidere spre practic orice categorie de spectator/privitor

Londra zilelor noastre. Engimaticul Doctor Parnassus cǎlǎtoreste cu caravana sa prin ţara, incearcând sǎ convingǎ minţile întunecate din Anglia de forţa imaginaţiei ca temelie a lumii. Invitând trecǎtorii pasivi sǎ intre într-o oglindǎ magicǎ numitǎ ,,Imaginarium”, ca simbol al transcendenţei, el le oferǎ provocarea de a  realege între luminǎ şi bucurie sau obscuritate şi fricǎ. Deşi binecuvântat cu darul de a ghida imaginaţia oamenilor, viaţa Doctorului Parnassus ascunde un trecut întunecat. Ca şi calugǎr, el a fǎcut un pact cu diavolul, (parcǎ mai ştim vreo 20 de cǎrţi şi filme cu tema asta). Simbolul rǎului, in totalǎ antitezǎ cu doctorul, este întruchipat de Mr. Nick, cu o înfatişare izbitor de asemǎnǎtoare cu cea a unui mafiot italian. Primul pact ii asigurǎ nemurirea, când însa se indrǎgosteşte, doctorul cere încheierea unui nou pact. Acesta îi oferǎ întinerirea, cere însa în schimb o ofrandǎ de o valoare la început incǎ nebǎnuita de Doctorul Parnassus: primul nǎscut urma sa fie al diavolului la împlinirea a 16 ani.

Ani mai târziu: bǎtran, sǎrac, lipsit de success şi alcoolic, doctorul gǎseste singurul sǎu echilibru în fiica sa, Valentina, jucatǎ de Lily Cole, care în scurt timp împlineşte vârsta nedoritǎ de Parnassus. Luând decizia sǎ lupte pentru ea, se reface pactul cu Mr. Nick: primul care reuşeşte sǎ atragǎ de partea sa 5 suflete va câştiga. Lupta pare la început uşoarǎ pentru Parnassus datoritǎ lui Tony, jucat de Heath Ledger, care a fost salvat de cǎtre membrii caravanei de moarte prin spânzurare. Acesta se alaturǎ lor pentru a fugi de existenţa sa interlopǎ şi aduce modernizǎri majore, transformând spectacolele în în mari succese însa în acelaşi timp şi simboluri ale decǎderii culturii spirituale. Un joc demonic între doctor şi diavol pentru tânara Valentina se recontureazǎ.

Moartea lui Heath Ledger a dus la suspendarea filmǎrilor pentru o perioadǎ, in care regizorul nu putea gǎsi soluţii. In sfârşit insǎ s-a optat pentru cea mai buna variantǎ: pentru a putea continua povestea, Heath a fost înlocuit în scenele din ,,Imaginarium” cu prietenii sǎi din viaţa realǎ: Johnny Depp, Colin Farrel şi Jude Law, în finalul filmului regizorul mentionând: ,, a film from Heath Ledger and friends.” Alte omagii mai mult sau mai putin subtile au fost aduse marelui actor în film: într-una dintre lumile imaginare, pe o  luntre asemǎnǎtoare cu cea a lui Charon din mitologia greacǎ, se aflǎ imaginile lui Rudolph Valentino, James Dean si a Prinţesei Diana, ca simboluri ale celor care mor tineri, imaginea lor însǎ rǎmǎne neatinsǎ pe veşnicie. O parte dintre veniturile prietenilor artistului şi ale regizorului au fost donate fiicei lui Heath, aceasta nefiind inclusǎ în testament. Restructurǎrile de casting insǎ nu s-au lǎsat simţite in film, acesta prezentând caractere deosebit de autentice şi integre.

Deşi discrepanţa dintre real şi fantastic uneori pǎrea mult prea mare şi firul narativ din planul real pierdea cateodatǎ atenţia spectatorilor, se poate vorbi de un tot armonios, care nu în ultimul rând a fost creat de firul melodic compus de Michael şi Jeff Dama şi cele 647 de efecte speciale, preponderente în lumea imaginarǎ, care s-au inspirit din lucǎrile unor mari artişti plastici precum Odd Nerdrum, Maxfield Parrish şi Jose Maria Sert. Eforturile şi bugetul de 30 de milioane de dolari  nu au rǎmas insǎ neplǎtite, filmul având 69% din 140 de critici pozitive, fiind nominalizat de douǎ ori pentru Oscar, de alte şapte ori la alte festivaluri şi câştigând Satellite Award-ul pentru cele mai bune costumaţii.

Deşi in numǎr mult mai restrâns decat probabil sperat, Doctor Parnassus a reuşit sǎ atraga spectatorul în fantasticul gândit ca antidot împotriva lumii moderne. Ieşiţi din cinematograf, ne-am lasat insǎ prada seducţiei unei existenţe simpliste, lipsite aproape de orice spiritualitate. Doctor Parnassus se pare ca ne-a dat totuşi nişte pachetele mici de imaginatie pentru drum, dupǎ cum recunoaşte şi unul dintre spectatorii filmului: ,, A fost ciudat. La prima oglindǎ vazutǎ intr-un magazin, vroiam sǎ sar în ea sǎ vad dacǎ ajung în Imaginarium.”

Sursa foto: Cinemagia.ro                                                                                               Editor: Seician Denisa